Asociaţia Proprietarilor de Pajişti şi Crescătorilor de Ovine Geoagiu, în slujba fermierilor pe care-i reprezintă
S-a spus întotdeauna că forţa stă în unitate. La fel şi în agricultură, se vorbeşte de ani de zile că producţia românească va răzbate atunci când fermierii producători vor înţelege să se asocieze.
La Geoagiu s-a înteles acest lucru, iar de mai bine de 15 ani există Asociaţia Proprietarilor de Pajişti şi Crescătorilor de Ovine, care prin activitatea sa uşurează munca agricultorilor din zonă. În prezent asociaţia cumulează peste 100 de membri. Mai multe despre activitatea şi serviciile asociaţiei puteţi găsi aici

Membrii asociaţiei la curent cu ultimele noutăţi legislative
Asociaţia din Geoagiu nu contribuie doar la producţia propriu zisă a mebrilor, ci şi la faptul ca aceştia să fie la curent cu ultimele noutăţi legislative, fiindu-le puse în vedere acte normative, Hotărâri ale Guvernului, ale instituţiilor cu care aceştia interacţionează, APIA, AFIR, etc. şi fiind îndrumaţi ulterior pentru respectarea acestora. Aceste aspecte fac ca membrii asociaţiei din Geoagiu să devină eligibili în diferite programe de finanţare şi subvenţionare, indeplinind astfel condiţiile din cadrul acestora.

Ultima întâlnire a membrilor a vizat proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
La inceputul lunii iulie, respectiv în 02.07.2021, la Geoagiu Băi, a avut loc a doua sesiune din cadrul proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi, proiect organizat de către Ministerul Mediului și Pădurilor și care are ca scop transferul de cunoștințe pentru promovarea bunelor practici agricole și reducerea riscului poluării cu nitrați. Cursurile au fost susținute de către dr.ing. Iosif Razec și dr.ing Maria Razec, cercetători la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Brașov. La curs au participat 30 de fermieri din zonă, membri ai Asociației Proprietarilor de Pajiști și Crescătorilor de Ovine Geoagiu, care alături de Primăria orașului Geoagiu au contribuit la organizarea și desfășurarea celei de a doua sesiuni. a declarat pentru Radio Color, Marius Susan (foto) președintele Asociației Proprietarilor de Pajiști și Crescătorilor de Ovine Geoagiu.

Prima sesiune a proiectului a avut loc la începutul acestui an, în cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Borza” din Geoagiu
În cadrul proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” coordonat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, un obiectiv principal ȋl reprezintă “Transferul de cunoştinţe”, avȃnd ca scop promovarea Directivei 91/1991 (Directiva Nitraţi) a CE ȋn rândul tuturor fermierilor. La nivel naţional se organizează o serie de instruiri ale fermierilor prin care se facilitează schimbul de informaţii pentru cunoaşterea şi aplicarea normelor de ecocondiţionalitate şi a bunelor practici agricole la nivelul fermei, condiţie esenţială pentru obţinerea subvenţiilor APIA.
Ȋn acest sens, Primăria Geoagiu, în colaborare cu Asociaţia Proprietarilor de Pajişti şi Crescătorilor de Ovine Geoagiu a organizat în data de 3 februarie, la Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, prima sesiune, la care au participat 45 de fermieri, repartizati pe 2 grupe, crescători de bovine si ovine.
La depunerea Cererii unice de plată, la APIA, fermierul semnează pentru luarea la cunoștinţă a normelor de ecocondiţionalitate și se angajează să le respecte la nivelul întregii exploataţii. Managementul gunoiului de grajd, pentru prevenirea poluării apelor cu nutrienţi a fost un subiect larg dezbătut în cadrul discuţiilor purtate. Multi dintre fermierii participanti, în special crescătorii de ovine, neavand amenajate platforme pentru depozitarea gunoiului, ceea ce reprezintă o condiţie de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene, si-au exprimat dorinţa amenajarii unei platforme la nivel de UAT. De asemenea, o cerinţă la care mulţi fermieri sunt deficitari și pasibili de a fi sancţionaţi, o reprezintă întocmirea documentelor de evidenţă a exploataţiei (planul de fertilizare, registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, registrul individual al exploataţiei, caietul de agromediu, caietul de agricultură ecologică) prin care se demonstrează respectarea normelor de ecocondiţionalitate. Un alt subiect de mare interes pentru fermieri a fost înscrierea în sistemul de agricultură ecologică, având în vedere că majoritatea fermierilor sunt deţinători de pajiști și au posibilitatea să cumuleze cele 2 măsuri M10+M11 pe aceeași parcelă de pajiște permanentă. Aceasta a fost prima sesiune, urmând ca pe parcursul anului să se organizeze alte 2 sesiuni.
Fermierii au primit sprijin în întocmirea documentlor de evidenţă pentru a evita posibilele sancţiuni, informaţii privind accesarea diferitelor măsuri și informaţii tehnologice pentru eficientizarea activităţii fermelor. Proiectul a fost prezentat de Dr.ing. Iosif RAZEC si Dr.ing. Maria RAZEC, facilitator în cadrul reţelei de transfer de cunoștinţe KTN 3 Transilvania.
Ce este „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Decizia luată în anul 2013 de a alinia întreg teritoriul țării cu prevederile Directivei Cadru privind Apele și a Directivei Nitrați a ridicat o serie de provocări Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Guvernul României a considerat că asistența continuă a Băncii este critică pentru dezvoltarea capacității la nivel național de a face față acestor provocări și, totodată, va completa și facilita utilizarea altor resurse.
Programul Național de Dezvoltare Rurală și alte fonduri guvernamentale sunt disponibile pentru a sprijini o serie de activități care vor contribui direct sau indirect la reducerea generală a poluării cu nitrați. Cu toate acestea, criteriile de eligibilitate stabilite în cadrul PNDR 2014-2020 exclud în mare parte fermierii de subzistență, de dimensiuni mici, gospodăriile și infrastructura comunală dedicata managementului deșeurilor de origine animalieră și Codului de Bune Practici Agricole. Prin urmare, pentru a asigura implementarea Directivei Nitrați a UE în cazul micilor gospodării si ferme, Finanțarea Adițională va sprijini extinderea la nivel național a activităților demarate în cadrul PI acoperind toate regiounileagro-climatice din țară cu investiții în circa 100 de comune foarte expuse la poluarea cu nitrați, din toate cele 11 bazine hidrografice din România.
România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţieşi Dezvoltare şi un Grant de la Fondul Global de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (Proiectul) în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. Proiectul original s-a încheiat pe 31 mai 2017.
Începând din 2016, România a primit de la Banca Mondială un nou împrumut, astfel încât Proiectul să continue implementarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE, având în vedere provocările continue la nivel national referitoare la poluarea cu nutrienţi, cu care se confruntă România, şi pe baza experienţei de success înregistrate de Proiectul original. Finanţarea Adiţională a intrat în vigoare în aprilie 2017. Obiectivul de dezvoltare al Proiectului pe parcursul celei de-a doua faze este de a sprijini Guvernul României în indeplinirea ceriţelor Directivei Nitraţi a UE la nivel national.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Proiectul va implementa o gamă largă de intervenţii, grupate în următoarele componente:
(I) Investiţii la nivelul comunităţilor locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi. Această componentă va sprijini investiţiileşi practicile de management concrete pentru reducerea poluării cu nutrienţi din agricultură, creşterea animalelor şiactivităţi umane. Aceasta se bazează pe experienţaşilecţiileînvăţate în cadrul Proiectului initialşi include sprijin pentru o serie de investiţii care pot include sisteme de colectare şi compostare a gunoiului de grajd, managementul gunoiului de grajd, producerea de biogas din deşeuri animaliere şi/sau sisteme de canalizare şi tratare a apelor uzate în aproximativ 100 de comune care prezintî un risc ridicat la poluarea cu nitraţi, din toate cele 11 bazine hidrografice ale României.
(II) Consolidarea instituţionalăşi întărirea capacităţii. Această component va sprijini activităţile care au ca scop întărirea capacităţiiinstitutţionaleşi coordonarea cu autorităţile relevante de la nivel nationalşi local, instituţiile, agenţiileşi factorii interesaţi cu atribuţii în reglementarea ,implementarea, monitorizarea şi raportarea în confromitate cu cerinţele Directivei Nitraţişi a Directivei Cadru Apă ale UE. Proiectul va contribui la creştereacapacităţiiinstituţionale prin furnizarea de echipament, software şi a altor echipamente solicitate, precum şi pentru instruirea de specialitate pentru personalul Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP), AdministraţiaNaţională “Apele Române” (ANAR), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Agenţiua de PlăţişiIntervenţii în Agricultură (APIA), agenţiile pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele de sănătate publică, precum şistaţiile de cercetare şi oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice.
(III) Sprijin pentru informare şiconştientizare publică. Această componentă promovează îmbunătăţireacondiţiilor de salubritate în mediul rural în toate regiunile agroclimatice ale ţării, implementarea bunelor practiciagricoleşi organizarea de workshop-uri naţionale, şi regionale, vizite pe teren şi vizite de studiu pentru diseminarea cunoştinţelorşi a abilităţilor referitoare la tehnologiile ecologice accesibile.
(IV) Managementul de proiect.
Finanțarea Adițională a devenit efectivă în 13 Aprilie 2017 fiind ratificată de România prin Legea 46/03 Aprilie 2017. Data închiderii Finanțării Adiționale a Proiectului este 31 Martie 2022.
Comentarii (0)