Campanie arheologică la Rapoltu Mare: săpăturile au început pentru următoarele două luni

Pe parcursul lunilor iunie și iulie, se desfășoară campania arheologică de la Rapoltu Mare, punctul La Vie. Săpăturile au reînceput, grup internațional de specialiști s-au reunit pentru a descoperi urmele civilizației în comuna situată la nordul Mureșului, ne informează Balos Angelica, consilier superior în cadrul Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara.

Este o cercetare care a debutat în 2013 cu un parteneriat între Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Archaeotek Canada alături de participarea unor studenţi sau voluntari din Australia, Noua Zeelandă, Canada, Marea Britanie, Grecia, Taiwan şi SUA. Situl Rapoltu Mare‑La Vie, considerat iniţial a fi reprezentativ doar pentru construcţia de tip villa rustica, se dovedeşte a fi unul complex, până în momentul de faţă fiind atestate mai multe perioade anterioare epocii romane, cum ar fi neoliticul timpuriu, eneoliticul final, epoca timpurie şi târzie a epocii bronzului şi prima vârstă a fierului.

Scurt istoric al cercetărilor
„Una dintre primele semnalări ale sitului La Vie, de pe teritoriul localităţii Rapoltu Mare, este în legătură cu descoperirile efectuate de Téglás Gábor în via lui Dénes Györfy unde, în cursul anului 1884, au fost identificate materiale arheologice aparţinând epocii romane, fapt care i-a determinat pe unii autori, mai târziu, şi pe baza altor argumente, să presupună existenţa unei construcţii
de tip villa rustica. Tot în literatura arheologică au mai fost efectuate menţiuni ale unor piese epigrafice şi sculpturale de epocă romană descoperite între localităţile Rapoltu
Mare şi Uroi, în acelaşi timp semnalându-se şi existenţa unor materiale deconstrucţie aparţinând aceluiaşi moment cronologic. În toamna anului 1999 s-a practicat un sondaj pentru verificarea informaţiilor din bibliografia mai veche, pe marginea terasei cu toponimul La Vie. Rezultatele au oferit o cantitate semnificativă de artefacte specifice secolelor II–III p. Chr. (ceramică romană, fragmente de terra sigillata, obiecte din fier şi sticlă etc.) şi, în acelaşi timp, au pus în evidenţă existenţa unui zid în jurul căruia au fost surprinse stratigrafic materiale caracteristice arhitecturii
romane provinciale, cum sunt blocurile de piatră prelucrate, cărămizi, ţigle, olane, totodată sondajul relevând şi câteva piese ceramice specifice evului mediu. Cele mai recente cercetări au avut loc în intervalul 2013–2015 şi au constat în evaluarea potenţialului arheologic al terasei de aici, atât prin sondaje de diagnostic, cât şi prin cercetări arheologice sistematice a căror principale rezultate ne propunem să le prezentăm în rândurile următoare.” -informează în raportul de cercetare, echipa de arheologi care coordonează lucrările de la Rapoltu-Mare.