Neuroinfectia cu virus West Nile este o boala infectioasa produsa de virusul West Nile (VWN) care este transmis prin intepatura de tantar. La om, in majoritatea cazurilor (80%), infectia are manifestari subclinice, iar cand acestea sunt tipice, spectrul clinic si severitatea pot fi foarte variate. Persoanele în varstă si persoanele imunocompromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala neuroinvazivă West Nile. Nu există profilaxie sau tratament specific împotriva bolii la om.
Ce trebuie sa stim despre tantari?
Tantarii transmit agenti patogeni care produc imbolnaviri la om si la animale. Bolile cele mai raspandite sunt arbovirozele, dintre aceste facand parte si infectia cu virusul West Nile. Pentru a-si depune ouale femelele de tantari se hranesc cu sange. In timp ce se hranesc cu sange ele se infecteaza cu agenti patogeni de la animale sau om sau ii transmit acestora. Tantarii traiesc si se dezvolta in preajma noastra, unde ii gasim fie sub forma de larve (oua), fie sub forma adulta. Larvele de tantari se gasesc: – In apa acumulata in subsolurile blocurilor; – In apa care nu se scurge din canalizarea infundata; – In baltile care se formeaza in apropierea locuintelor, din apa care curge din conductele sparte si din alte instalatii neintretinute; – In apa de ploaie pastrata in butoaie/vase in curte; – In apa acumulata in recipiente vechi aruncate la intamplare in preajma locuintelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucarii etc); – In apa din gropile si santurile de pe santiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalatii; Tantarii adulti zboara in preajma locuintelor, mai ales dimineata devreme sau in amurg, cautand posibilitatea de a se hrani cu sange. Tantarii, pentru a se hrani cu sange, intra in locuinte prin ferestrele lasate deschise, prin casa scarilor, prin orificiile de aerisire unde pot ramane peste noapte. In timpul zilei se adapostesc in locuinte, subsoluri, poduri, cotete, grajduri, magazii, frunzisul copacilor.
Cum putem impiedica tantarii sa se inmulteasca in preajma noastra?
Prin evacuarea apei din subsoluri; – Prin repararea instalatiilor de apa si canalizare din subsoluri si din apropierea locuintelor; – Prin renuntarea la pastrarea apei in butoaie in curte sau sa le protejam de accesul tantarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite; – Prin evitarea aruncarii la intamplare a obiectelor care nu ne mai trebuiesi in care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucarii etc); – Prin indepartarea permanenta a gunoaielor menajere in care se adapostesc tantarii; Cum sa evitam intepaturile de tantari? – purtand imbracaminte cu maneci lungi si pantaloni lungi, daca iesim seara din locuinte sau iesim seara in parc la plimbare sau cand mergem in padure, la pescuit, in Delta; 13 Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile – utilizand substante chimice repelente impotriva tantarilor comercializate in farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), in concordanta cu instructiunile de pe eticheta, pe care sa le aplicam pe partile descoperite ale corpului; – impiedicand patrunderea tantarilor in casa (plase protectie la ferestre/usi); – utilizand substante insecticide in locuinta/in jurul locuintei; – utilizand in locuinta aerul conditionat; – utilizand plase impotriva tantarilor in jurul paturilor in cazul in care nu sunt disponibile celelalte masuri mentionate anterior sau daca dormiti in aer liber. – acoperind patutul copilului sau caruciorul cu plase impotriva tantarilor.
Cel mai bun mod de a preveni boala cu virusul West Nile este evitarea mușcăturilor de țânțari:
• Folosiți substante repelante (aplicate pe piele si haine) când mergeți în aer liber.
• Purtați mâneci lungi și pantaloni în zori și amurg. • Reparați sau instalați paravane pe ferestre și uși.
• Folosiți aer condiționat, dacă îl aveți.
• Îndepărtați sursele de țânțari din jurul casei dvs.
Acum la inceputul calendaristic al verii un număr mare de persoane isi petrec zilele libere „în natură, la iarbă verde”, considerăm util să transmitem către populaţia judetului urmatoarele recomandări: pentru a preveni înţepăturile de căpuşe şi consecinţele neplăcute şi uneori grave ale acestora. Encefalita de căpuşe care este cauzată de virusul encefalitei de căpuşe dar si Borelioza (boala Lyme sau boala celor 1000 de feţe) sunt exemple a unor boli care pot sa fie transmise de catre acesti vectori.Principalele gazde sunt rozătoarele mici, animalele mari; omul fiind gazdă accidentală. Transmiterea agentului patogen se face in principal pe cale cutanată, prin muşcătura de căpuşă infectată.
Este de preferat să se evite contactul direct cu solul şi iarba, fie cea din curte sau din pădure. Se recomandă protejarea periodică a animalului de companie (câine sau pisică) prin aplicarea unor soluţii speciale anti-paraziţi externi, precum căpuşele sau puricii. Este indicată dezinsecţia curţilor şi grădinilor.
Există 3 metode de prevenire a infecţiei cu boala Lyme sau borelioza, care poate fi transmisă prin muşcătura de căpuşă infectată cu bacteria Borrelia:
1. Evitarea muşcăturii de căpuşă prin evitarea zonelor împădurite în special pe timpul verii, purtarea de îmbrăcăminte care să formeze o barieră între piele şi mediu şi aplicarea pe piele şi haine a unui produs repelent (insecticide speciale ce pot fi utilizate în contact cu pielea);
2. Îndepărtarea căpuşelor în cazul în care s-a produs înţepătura cu ajutorul unei pensete şi dezinfectarea regiunii cu soluţie antiseptică;
3. Tratamentul antibiotic profilactic: căpuşa are nevoie de minim 18 ore pe suprafaţa corpului pentru a transmite infecţia.
Se recomandă ca după o ieşire în natură să ne controlăm corpul pentru a depista muşcătura de căpuşe, spălarea cu apă fierbinte a hainelor după activităţi desfăşurate în teren.
„Dacă se scoate căpuşa, se dezinfectează zona afectată, şi se ia tratament prescris de medic în primele 24 de ore, riscul infectării scade cu 87%”. Riscul maxim de contactare a bolii este la 48-72 de ore după ataşarea căpuşei.
Pentru toţi cei care iubesc drumeţiile menţinem atenţionarea cu privire la prezenţa pe teritoriul judeţului Hunedoara, a viperei comune (v.berus), care deţine un puternic venin.
Excursioniştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură. Muşcăturile de vipera impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin.
Reamintim turiştilor câteva sfaturi de comportament în cazul întâlnirii cu vipera comună, pentru a evita muşcătura de viperă:
– purtaţi bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată;
– efectuaţi permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi;
– nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi;
– dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ, astfel şarpele va fugi din calea dumneavoastră.
Persoana muşcată de viperă poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxină), hemoglobina din sânge formând, împreună cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare.
Totuşi moartea cauzată de muşcatura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt “uscate” fără inoculare de venin. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. O muşcătură de şarpe poate să afecteze victima, dar şi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare.
TRASNPORTAŢI VICTIMA LA SPITAL CÂT MAI RAPID CU PUTINŢĂ PENTRU ADMINISTRAREA SERULUI ANTIVIPERIN ! (dacă este posibil, sunaţi la serviciul 112 şi solicitaţi o ambulanţă!)Serul antiviperin pentru a trata cu promptitudine şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă – se asigură de unităţile sanitare cu paturi din judeţ. Unităţile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenţă ser antiviperin sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Municipal „Dr.Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgenţă Petroşani, , Spitalul Municipal Orăştie şi Spitalul Municipal Vulcan.
Sursă: DSP Hunedoara
Cosmina Prața
Comentarii (0)