Președintele Klaus Iohannis a promulgat, astăzi, legile care prevăd interdicția de a candida și a fi alese în funcțiile de senator, deputat, respectiv de primar, președinte al Consiliului Județean, consilier județean, consilier local pentru persoanele care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.
Cei care au suferit condamnări penale definitive nu mai pot să-și depună candidatura sau să fie alese în funcții publice. Prevederea se aplică atât la alegerile locale, cât și la parlamentare sau pentru Președintele României, potrivit unui amendament semnat și susținut de deputatul PNL Vetuța Stănescu.
În momentul votului asupra acestei legi, dânsa susținea că prin amendamentul său „nu au dreptul să își depună candidatura și să fie alese persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”.
Aproape unanim au votat în 11 octombrie, acest aspect susținut de deputatul PNL, Vetuța Stănescu: 248 de voturi și unul, împotrivă au rezolvat simplu ceea ce și societatea civilă a cerut în nenumărate rânduri.
Actele normative modifică Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. Prin aceste modificări se pun interdicție canditaturilor din partea persoanelor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, menționate in articolul 37 din Constituția României:
„(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) .
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”
Finalizarea unui astfel de deziderat exprimat pe scena politică inclusiv de societatea civilă, în legile justiției contribuie la o selecție mai atentă a candidaților pentru funcțiile publice, din partea partidelor politice care vor fi nevoite să îndepărteze orice posibilă persoană ce ar putea eluda această lege.
Cosmina PRAȚA
Comentarii (0)