Violența domestică între frică și rușine
În România, o mare parte a femeilor cred că bătaia e o declarație de dragoste și le auzi de multe ori când își scot rușinea de sub preș, justificând vânătaia de sub ochi cu mesajul „mă iubește, de aia dă”, dar acest a da e un dar otrăvit însoțit de vina că „poate am făcut eu ceva”. Însă în spatele acestui mesaj se ascunde și neputința de a deveni independentă și de a ieși dintr-o căsnicie apăsătoare. Ai nevoie de o casă și un serviciu bine plătit pentru a putea asigura un trai decent copiilor pentru care ca femeie taci, rabzi și treci peste orice.
Tocmai această neputință nu este exprimată de cele mai multe ori și asta pentru că le e rușine să ceară, deși vecinii aud strigătele de disperare sub pumnii și genunchii agresorilor. Femeile nu cer, tac și rabdă, scuză orice comportament deviant al bărbaților și nu se desprind, nu pleacă, dar uneori e prea târziu si ele mor. Atunci în jurul unor copii care nu înțeleg de ce mama lor era bătută și din mormânt nu se ridică, se strânge 3 zile societatea mută care aruncă odată cu pământul și un „Asta-i viața” sau „De ce a stat”.
Ce înseamnă violența împotriva femeii?
Conform Legii 217/2003 (*republicată*), Art. 3 “violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Violența împotriva femeii este adânc înrădăcinată în istoria societății, și nu este un fenomen specific doar tării noastre. La nivel mondial, violența încă este un tabu, astfel agresorul reușește să prindă mai multă putere asupra victimei, folosindu-se , de regulă, de comportamentul abuziv cu scopul de a obține sau de a menține puterea și controlul asupra femeii.
Violența fizică este numai un aspect al fenomenului studiat la nivelul societății, însă acesta are un spectru mult mai larg. Aceasta poate fi verbală, psihologică economică, sexuală, socială, cibernetică și spirituală. În forma sa fizică, violență este atunci când victima este privată de somn, sechestrată sau rănită fizic în mod intenționat. Șantaj și amenințări cu divulgarea de fotografii intime, izolarea de prieteni și rude, restricționarea accesului la propriile venituri, nerespectarea cuvântul nu în momentele intime, sunt alte aspecte ale violenței și deși se manifestă în multe feluri au totuși un singur scop constrângere și forțare.
Toate se petrec sub acordul tacit al mediului în care cei doi trăiesc, deoarece într-o oarecare măsură faptele sunt cunoscute de cei apropiați: prieteni, rude, vecini și colegi. Încă modelul patriarhal în care bărbatul decide , femeia ascultă și urmează este adânc înrădăcinat, ceea ce legitimează de cele mai multe ori bărbații care devin agresori.
Pe lângă atitudinile și stereotipurile sociale care întăresc rolul dominant al bărbatului, o contribuție la întreținerea violenței domestice este percepția asupra desfacerii căsătoriei, rușinea eșecului, rușinea față de o societate incapabilă să întindă o mână de ajutor, rușinea față de familia de origine și rude.
Apoi, o palmă de cele mai multe ori e ultimul cuvânt care rezolvă problemele de cuplu, când comunicarea între cei doi este brusc întreruptă de forța celui care știe că are dreptate și în fața dreptății lui, ea trebuie să tacă.
Factorii care contribuie la menținerea violenței domestice
Sărăcia și dependența financiară a femeii, existentă de cele mai multe între cazurile de violență domestică sunt factori socio-economici care își pun amprenta asupra vieții femeii. În lipsa stabilității pe care singură nu reușește să o atingă, renunță la ideea de a crește copiii în pace și liniște, optând să rămână captivă într-o relație toxică.
Procedurile legale dintr-un divorț în ceea ce privește stabilirea custodiei fac ca gradul de încredere să fie scăzut, astfel sistemul juridic poate constitui un alt factor pentru care femeia acceptă violența!
Apoi factorii politici, care prin lipsa de interes pentru problematica femeilor, în general, și violența domestică, în particular, susțin menținerea acestui fenomen în societatea românească.
Ce spun statisticile?
În primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3% , adică un plus de 4.320 de persoane față de primele 8 luni ale anului 2021, de la 32.601 la 36.921 fapte.
În primele 8 luni ale anului 2022, au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, cu 6,2% adică 430 mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021.
Ușor –ușor, apar schimbări în legislație, ritmul de permanentă alertă, în care sunt prinse autoritățile ce pot întinde o mână de ajutor dovedesc necesitatea acestora. Telefonul unic al Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, 0800-500-333 înregistrează de la an la an tot mai multe apeluri ale femeilor victime ale violenței domestice. Un fenomen ce pare greu de stăvilit despre care statisticile ne arată că în 2021 s-au înregistrat 5547 de apeluri, în creștere față de 2020, când la Helpline au apelat 3760, iar în anul de debut al programului în 2016, au fost 1887 de persoane. Statistica ne dovedește că în această explozie a numerelor, există fără îndoială o asumare a durerii și femeia își învinge frica, rușinea și conștientizează că viața ei contează.
Legislație în sprijinul victimelor
Cu siguranță o implicare mai activă a femeilor în societatea românească, în general , și politic, în mod particular ar trage un serios semnal de alarmă. Pașii în sfera politică a femeilor care aduc în dezbatere publică violența ca și fenomen tulburător sunt vizibili prin prisma proiectele care sunt demarate la nivel național. Aflată la Deva, în cadrul conferinței Organizației Femeilor Liberale, Președinta Senatului, Alina Gorghiu a abordat această temă
„Am încercat în parlament alături de alte colege, de exemplu, să reglementăm un fenomen atroce. S-a triplat numărul victimelor violenței domestice în pandemie. Și am lucrat la ordin de protecție 1, ordin de protecție 2. Am reușit să construim legea care aduce în România sistemul electronic de brățări electronice. Hunedoara este județ cuprins în etapa a III-a, dar o să vă rog, stimate colege să promovați această lege făcută de femeile liberale în Parlamentul României. Ne-am rugat de miniștrii, de bărbații din politica românească să finanțeze acest sistem electronic pentru ca victimele să fie protejate, să nu mai fie femei omorâte de agresori. La momentul acesta avem un sistem pilot, se ocupă ministrul de interne. Este foarte preocupat de acest subiect. Sper să găsim sprijin de finanțare pentru ca să implementăm acest proiect la nivel național.”
Despre acest subiect delicat al violenței domestice, Președintele Senatului Alina Gorghiu, într-un interviu după ce ne-a vorbit despre importanța implementării și necesitatea dezvoltării proiectului de brățări electronice, ne-a mai transmis un mesaj de la femeie la altă femeie:
Se discută despre educație, despre cum educăm generațiile de tinere de astăzi să înțeleagă că violența nu e o soluție, despre cum reușim să educăm societatea în ansamblu, despre cum comunicăm actele de agresiune. Femeia din România bătută, agresată are și un sentiment de rușine, tot ea se simte vinovată că a fost bătută și trebuie să le spunem că nu trebuie să se simtă deloc rușinate că mănâncă bătaie. Altfel trebuie să le oferi independență, trebuie să le dai libertatea să câștige bani la fel ca bărbații în România, ca femeia aceea să poată să spună: am un copil, e viața mea , nu mai accept să fiu bătută de un soț nenorocit; mă duc, îmi găsesc o locuință, un serviciu bine plătit și îmi văd de viața mea.
Și a concluzionat „pentru mine cauza aceasta a femeilor trebuie să fie o cauză comună a noastră a tuturor și în momentul în care voi vedea că un număr de femei au fost salvate pentru că cineva le-a transmis un mesaj, pentru mine va fi o mare bucurie. Femeilor le spun că sunt ceea ce trebuie ca societatea românească să se facă bine. Să știți că tot prin femei ne vom face bine.”
Și da, ne putem face bine.
Cosmina PRAȚA
Comentarii (0)