Inspectoratul de Poliție Județean (I.P.J.) Hunedoara a intensificat eforturile de investigare și combatere a infracțiunilor online, ca răspuns la creșterea numărului de victime ale fraudelor online. În primele 9 luni ale acestui an, au fost înregistrate 150 de cazuri de înșelăciuni comise prin mijloace electronice, în creștere față de anul precedent. Metodele principale includ falsificarea anunțurilor de vânzare pe platforme online, solicitarea de avansuri pentru servicii fictive și phishing pentru obținerea datelor bancare. În paralel, infracțiunile informatice, în special cele financiare frauduloase, au crescut cu 12,60%.
O pondere importantă a sesizărilor referitoare la săvârșirea unor infracțiuni în mediul online o are folosirea în mod nelegitim a imaginii unor personalități cunoscute sau a unor companii de distribuție de utilități, prin care utilizatorii sunt induși în eroare prin postări sponsorizate/reclame postate pe rețelele sociale, în care sunt invitați să investească în acțiuni/criptomonede pentru a câștiga sume de bani de câteva ori mai mari decât investiția inițială.
În fapt, publicul primește invitația de a accesa anumite link-uri, care conduc utilizatorul către o pagină unde i se solicită să completeze datele personale și să constituie un depozit. Pe site, sunt postate și testimoniale false ale unor „câștigători”, care se bucură că au investit în acțiunile promovate ca fiind fabulos de rentabile.
Pentru prevenirea și combaterea acestor activități ilegale, polițiștii au demarat acțiuni de informare a publicului, organizând campanii de conștientizare atât în mediul online, cât și prin intermediul întâlnirilor directe cu cetățenii. Scopul acestor campanii este educarea utilizatorilor de internet în privința riscurilor la care se expun atunci când efectuează tranzacții online și metodele prin care pot evita să devină victime ale înșelăciunilor
Pentru a preveni infracțiunile online, polițiștii fac adesea mai multe recomandări esențiale pentru protejarea utilizatorilor de internet. Iată câteva dintre cele mai comune sfaturi:
1. Verificarea sursei: Cumpărați doar de pe site-uri cunoscute și de încredere. Verificați recenziile și autenticitatea site-ului înainte de a face tranzacții.
2. Evitați ofertele prea bune pentru a fi adevărate: Dacă o ofertă pare prea avantajoasă, există șanse mari să fie o înșelătorie. Infractorii folosesc deseori astfel de metode pentru a atrage victimele.
3. Folosirea de parole sigure: Alegeți parole complexe și diferite pentru conturile online, și activați autentificarea în doi pași pentru un plus de siguranță.
4. Nu oferiți informații personale sau bancare: Evitați să furnizați date sensibile prin email, telefon sau mesaje text, mai ales dacă nu sunteți sigur de legitimitatea solicitării.
5. Verificarea facturilor și emailurilor: Feriți-vă de emailuri sau mesaje false care pretind a fi de la bănci, furnizori de utilități sau alte instituții. Ele pot conține linkuri malițioase sau cereri de plată false.
6. Utilizarea soluțiilor de securitate: Instalați programe antivirus și firewall-uri și mențineți-le actualizate. Acestea pot proteja împotriva atacurilor cibernetice și programelor malware.
7. Verificați mereu detaliile tranzacțiilor: Înainte de a finaliza o tranzacție online, verificați detaliile privind contul în care efectuați plata și asigurați-vă că totul este în regulă.
8. Nu deschideți linkuri sau fișiere suspecte: Evitați să deschideți linkuri sau fișiere atașate provenite din surse necunoscute sau suspecte, acestea pot conține viruși sau software malițios.
9. Fiți prudenți pe rețelele sociale: Evitați să partajați prea multe informații personale, care ar putea fi folosite pentru a vă manipula sau pentru a comite o înșelătorie împotriva dumneavoastră.
Aceste măsuri de prevenție vă pot proteja de cele mai multe forme de fraudă online. În cazul în care credeți că ați fost victima unei înșelăciuni sau a unei tentative de înșelăciune, este important să contactați imediat Poliția și să raportați incidentul.
23 octombrie 2024
ATENȚIE LA NEATENȚIE! MODURI DE OPERARE privind infracțiunile înregistrate în mediul online
În prezent, infracționalitatea informatică reprezintă un domeniu de maximă actualitate în materie penală, și totodată, un domeniu ce oferă numeroase perspective cercetării, datorită dinamicii tehnologiei și diversificării acesteia, dar și sporirii activității sociale în lumea virtuală, care devine tot mai mult a doua natură umană.
O bună parte din criminalitatea informatică constă în inducerea în eroare a persoanelor prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul de obține anumite foloase patrimoniale de la acestea.
Această activitate a cunoscut mai multe moduri de operare în ultimii ani, aspecte pe care o să le detaliem, după cum urmează:
INVESTMENT SCAM – unul dintre cele mai cunoscute moduri de operare actuale. Acest mod de operare constă în postarea anumitor reclame fake despre investiții (unde se folosește imaginea unor persoane publice) pe diferite platforme online accesibile tuturor categoriilor de vârstă.
Persoanele vătămate accesează respectivele reclame, își introduc datele de contact, iar ulterior sunt sunate de persoane care se recomandă ca fiind experți financiari/ în investiții, etc.
Ulterior purtării unor dialoguri cu aceștia, victimele sunt induse în eroare să transfere diferite sume de bani din conturile lor în alte conturi bancare controlate de făptuitori. Victimele oferă acestora, de cele mai multe ori, accesul la dispozitivul electronic (telefon, tableta, etc) unde este instalat serviciul de online banking, astfel făptuitorii pot transfera întreaga suma de bani deținută de victimă, chiar accesarea unui credit bancar în numele acesteia.
Acest mod de operare vizează, în special, persoane vârstnice care sunt credule și ușor de manipulat, ele neavând de-a lungului vieții ocazia de a intra în contact cu lumea financiară a investițiilor.
Lumea infracțională profită la maximum de acest aspect, promovând reclame cu acțiuni false, folosind chiar și numele unor platforme reale de tranzacționare. Toate acestea cu scopul de a induce persoane în eroare, de a efectua investiții false, de a furniza datele bancare, datele personale, etc.
Făptuitorii se folosesc și de latura emoțională a oamenilor, amplificându-le în discuțiile purtate dorința de a face bani într-un mod cât mai ușor, stimulând lăcomia interioară, care pusă lângă naivitate și credulitate, creează victima perfectă.
Acest mod de operare este folosit, în general, de grupuri bine organizate, care își disimulează urma prin metode tehnice bine puse la punct și care, în general, se află pe teritoriul altui stat față de victimele pe care le abordează, fiind foarte greu pentru instituțiile statului să combată acest fenomen.
PHISHING – este un mod de operare în mediul online în care făptuitorii încearcă să obțină, în general, foloase patrimoniale (bani) prin convingerea victimelor de a dezvălui informații personale, cum ar fi datele cardului bancar, informații despre contul bancar – parole, etc.
Cea mai comună formă de atac de phishing utilizează tactici cum ar fi hyperlinkurile false, pentru a convinge destinatarii mesajelor de e-mail să-și partajeze informațiile personale. Atacatorii se prefac adesea a fi furnizori importanți de conturi, cum ar fi Microsoft sau Google, sau chiar colegi.
Totodată, tot prin intermediul e-mailului, atacatorii trimit diverse mesaje în care se recomandă ca fiind de la o autoriate/ instituție publică (Poliție, ANAF, etc), în care destinatarilor mesajelor li se aduc diferite acuzații, iar pentru lămurirea acestora li se spune să dea curs acelui mesaj sau să ia contact cu o anumită adresă de e-mail, să acceseze un anumite link, etc.
Ulterior, acestora li se solicită bani, fiindu-le aduse în continuare diverse acuzații. Pentru a scăpa de aceste acuzații/pedepse, pentru a-și ,,repara situația lor juridică”, trebuie să efectueze operațiunile financiare cerute de făptuitori, să furnizeze date personale, date bancare, etc.
De cele mai multe ori, făptuitorii folosesc numele, imaginea și/sau simboluri distincte ale unor persoane/instituții reale, în așa fel încât toate acestea să convingă victimele de veridicitatea și verosimilitatea mesajului, prin forma și conținutul său mesajul având abilitatea de a înfrânge opoziția psihică a victimei.
De asemenea, și acest mod de operare vizează, în general, persoane credule, ușor de manipulat.
Față de primul mod de operare abordat, phishingul operează și la clasele sociale mai tinere, acestea fiind străine asupra modului de comunicare oficial al instituțiilor statului.
Sursă: IPJ Hunedoara
Cosmina Prața
Comentarii (0)